Spiritualitate

1 Decembrie în România – Sărbătoare Națională Spirituală?!

Dacă ne gândim bine la semnificația acestei zile, o putem numi sărbătoare națională, dacă ne gândim că este pusă la loc de cinste prin tradițiile și obiceiurile care se respectă în fiecare an pentru sărbătorirea acestei zile. Sigur că și această zi a suferit tot felul de rectificări și atribuiri datorită regimului politic de-a lungul timpului. De aceea ne gândim că și prin intermediul semnificației acestor zile, diverse peroane, regimuri politice, interese sociale sau diverse instituții ale statului și-au pus amprenta în diverse moduri care mai de care mai dubioase și neortodoxe. Chiar și biserica a beneficiat de-a lungul vremii de sărbătoarea națională, organizând tot felul de Te Deum-uri și mai știu eu ce slujbe, toate în obținerea unui capital social favorabil și nu numai. Instituțiile statului organizează la fel tot felul de manifestări care mai de care mai somptuoase, la fel pentru obținerea de capital politic și așa mai departe. Sigur acestea s-au împământenit de-a lungul timpului, dar oare exprimă ele unitatea națională și spirituală despre care vorbim cu toții? De fapt aici este problema în evoluția noastră spirituală, ce sărbătorim: eroii noștrii, neamul românesc, unitatea națională sau interesele unora…

Dar să dezvoltăm subiectul în continuare și să vedem:

Este 1 Decembrie în România- Sărbătoare națională spirituală?

Fiecare naţiune, fiecare ţară din constelaţia politică a lumii îşi are propriile momente de strălucire istorică, pe care le rememorează ca elemente de reper şi idealuri sacre din generaţie în generaţie.  În lumina Sfintei Scripturi, patria este mama noastră comună. Mântuitorul nostru Domn Hristos vorbește despre „patria Sa”, iar Sfântul Apostol Pavel își iubește neamul încât spune că pentru mântuirea neamului său primește chiar să fie anatema. Marii poeți și scriitori au cântat prin slovele lor de aur acest măreț sentiment. Iată ce spune Mihai Eminescu despre adevăratul patriotism: „Naționalitatea trebuie să fie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și se respectă adânc, se pronunță arareori”. Iar poetul Vlahuță exclamă: „Sfânta iubire a patriei! Nimic nu înalță pe om, nimic nu-l îndumnezeiește ca iubirea de țară și de neamul lui. Strângeți-vă laolaltă câți simțiți în voi dorul de muncă și setea sfântă de adevăr, umpleți-vă sufletul de cea mai înaltă evlavie pentru trecutul glorios al neamului acestuia, încălziți-vă de cea mai entuziastă iubire pentru Patria voastră apărată cu atâtea jertfe, pentru frumusețile acestui pământ frământat cu sângele atâtor viteji și faceți ca fiecare gând și fiecare pas al vostru să fie pentru binele și înălțarea neamului românesc”.

1 Decembrie, Ziua Naţională – 8 tradiţii şi obiceiuri

Iată și opt dintre tradițiile de care vorbeam la începutul articolului:

1.1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după înlăturarea regimului comunist. Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitatea Naţională şi marchează momentul creării României Mari. Visul realizării României Mari nu era posibil fără Unirea României cu Transilvania și Banat. În același an, dar la date diferite, s-au unit cu România, Basarabia și Bucovina.

2.Potrivit tradiţiei bisericeşti şi hotărârii Sfântului Sinod, în data de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, în catedrale, bisericile patriarhale şi mănăstireşti din ţară şi străinătate, în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă va fi oficiată slujba specifică” Te Deum” şi vor fi pomeniţi eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea naţională a românilor în anul 1918.

3.La rândul lor, militarii români aflaţi în misiune în teatrele de operaţiuni vor organiza manifestări specifice dedicate Zilei Naţionale a României.

4.Drapelul naţional va fi în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale militare se va ridica Marele Pavoaz.

5.Ziua Naţională înseamnă şi o imensă serbare populară. Autorităţile vor oferi cetăţenilor sărbători româneşti autentice, ce vor consta în mese tradiţionale, cu fasole cu ciolan ori costiţă, cu palincă, sarmale, ţuică fiartă şi vin.

6.Pe de altă parte, preoţii şi prea Sfinţii Bisericii ne sfătuisec să celebrăm această mare zi prin ore de închinare şi rugăciune, dat fiind postul Crăciunului şi mesajul sfânt al Marii Uniri.

7.Acest eveniment anual are loc în toată țara cu serbări școlare și concerte de muzică populară (se cântă imnul).

8.Pe tot cuprinsul ţării, Ziua Naţională va fi marcată prin parade militare, ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, prin concerte de cântece ostăşeşti şi muzică populară în aer liber.

1 Decembrie – Semnificația împlinirii spiritului național

Ziua de 1 Decembrie a fost stabilită ca Zi Națională a României imediat după Revoluția din anul 1989, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Primul 1 Decembrie ca zi naţională a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990. De altfel, în fiecare an, atât la Alba Iulia cât şi în toate oraşele mari din întreaga ţară au loc manifestări şi ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care îi reunesc pe românii de pretutindeni.

Anterior acestei date, Ziua Națională era serbată la 23 august, amintind de ziua insurecției armate antifasciste și începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944. Înainte de această perioadă, Ziua Națională a României era celebrată pe 10 mai, pentru a marca proclamarea independenței de stat a României și transformarea Principatelor Unite în Regatul României.

Alegerea acestei zile face trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba-Iulia. Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de peste 100.000 de persoane, a adoptat o rezoluţie care consfinţea unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, Vasile Goldiş citeşte rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”. Așadar, ziua de 1 decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru unitatea națională și marchează momentul creării României Mari, ca o încununare a precedentelor acțiuni de unire ale Basarabiei (27 martie 1918) și Bucovinei (15/28 noiembrie 1918). Legea unirii a fost  ratificată prin Decretul-Lege Nr. 3631 din 11 decembrie de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizanii Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.

O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional”.

România mea unită este reprezentată de fapt de:

  • inventatorii români
  • sportivii laureați români
  • obiectivele turistice
  • gastronomia românească
  • doctorii și inginerii noștrii

Așadar aceasta este povestea zilei naționale a României, rămâne o provocare în continuare idealul unirii noastre cum pentru mine rămâne o provocare înscrierea într-o comunitate, care nutrește spre același ideal de unitate ca al românilor. Mai multe nu pot să spun ca un nou venit  în această comunitate, dar salut cu drag blogal initiative.ro

Țineți-o tot așa! La mulți ani! LA MULȚI ANI ROMÂNIA!

Chestionar Fericire

Bioenergoterapeut

In urma experiențelor paranormale trăite de-a lungul vieții am scris cinci cărti: Mesagerii Luminii, Alternanța, Dimensiunea IV, Bioenergia-Terapie blândă și Miriam. Abonează-te

Articole similare

1 thought on “1 Decembrie în România – Sărbătoare Națională Spirituală?!”

  1. Romanii au inventat si au facut multe lucruri,dar de ce ura asta din partea altor popoare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*