Cum să Faci din Stres un Prieten: Metode Inovatoare pentru a Scăpa de Stres
Dezvoltare și evoluție

Cum să Faci din Stres un Prieten: Metode Inovatoare pentru a Scăpa de Stres

 

Am o mărturisire de făcut, dar mai întâi, vreau ca voi să-mi mărturisiți ceva. În ultimul an, vreau doar să reflectați dacă ați fost relativ puțin stresați.

Ce spuneți de o cantitate moderată de stres?

Cine a fost foarte stresat?

Mărturisirea mea este: vreau să ajut oamenii să fie mai fericiți și mai sănătoși. De ani de zile oamenii se îmbolnăvesc de la stres.

Crește riscul de orice, de la o simplă răceală la boli cardiovasculare. De fapt, am transformat stresul în dușman.

Dar mi-am schimbat părerea despre stres, și astăzi, vreau să o schimb pe a voastră.

Descarcă 12 metode pentru evitarea stresului.

Un studiu care m-a făcut să reconsider modul în care abordăm stresul a monitorizat 30.000 de adulți din Statele Unite timp de opt ani.

A început prin a-i întreba pe oameni „Cât de stresat ați fost în ultimul an?” și „Credeți că stresul dăunează sănătății?”

Veştile proaste au început: oamenilor foarte stresați în anul precedent le-a crescut riscul de moarte cu 43%.

Oamenii care au avut parte de foarte mult stres dar nu considerau stresul ca fiind dăunător nu erau mai expuşi. De fapt, ei aveau cel mai scăzut risc de deces dintre toţi participanţii la studiu, mai scăzut chiar decât al celor care au fost mai puţin stresaţi.

Cercetătorii au estimat că de-a lungul celor opt ani în care au urmărit decesele, 182.000 de americani au murit prematur, nu din cauza stresului, ci datorită credinței că stresul e dăunător.

Asta înseamnă 20.000 morți pe an. Dacă cifra e corectă, credinţa că stresul e dăunător e a 15-a mare cauză a morții din Statele Unite din ultimul an, ucigând mai mulți oameni decât cancerul de piele, SIDA și omuciderea.

Cum să Faci din Stres un Prieten: Metode Inovatoare pentru a Scăpa de Stres

1.Contează ce crezi despre stres

Studiul acesta ne face să ne întrebăm: Poate schimbarea opticii asupra stresului să ne facă mai sănătoși? Ştiința spune că da.

Când îți schimbi părerea despre stres, poți schimba răspunsul corpului la stres.

Dacă respiri precipitat, nu e o problemă, ci doar creierul primește mai mult oxigen. Dacă înveți să vezi răspunsul la stres ca util pentru activitatea ta, ești mai puțin stresat, mai puțin anxios, mai încrezător.

Un răspuns tipic la stres are ritm cardiac crescut, și vasele de sânge se contractă, așa. Acesta e unul dintre motivele pentru care stresul cronic e asociat bolilor cardiovasculare.

Nu e sănătos să fii în starea asta tot timpul. Când consideri răspunsul la stres ca util, vasele tale de sânge rămân relaxate. Inima ta încă bate cu putere, iar acesta e un profil cardiovascular mult mai sănătos.

De fapt, aduce mult cu ceea ce se întâmplă în momente de bucurie sau de curaj. De-a lungul unei vieți încărcate cu experiențe stresante, această singură schimbare biologică ar putea face diferența între un atac de cord indus de stres la vârsta de 50 de ani și a trăi bine până la 90 de ani.

Asta dezvăluie noua știință a stresului: contează ce crezi despre stres.

Nu mai trebuie să scapi de stres. Trebuie să fii mai bun la stres.

Când percepi stresul în acest fel, organismul te va crede și răspunsul la stres va deveni mai sănătos.

2.Stresul te face sociabil

Trebuie să vorbim despre unul dintre cele mai subapreciate efecte ale răspunsului la stres, iar ideea e că: Stresul te face sociabil.

Pentru a înțelege această latură a stresului trebuie să vorbim despre un hormon, oxitocina, despre care se vorbeşte deja cât de mult se poate vorbi despre un hormon.

Are și o poreclă drăguță, hormonul îmbrăţişării, deoarece se eliberează când îmbrățișezi pe cineva. E doar o mică parte a acţiunii oxitocinei.

Oxitocina e un neurohormon. Reglează instinctele sociale ale creierului. Vă pregătește să faceți lucruri care întăresc relaţiile apropiate.

Oxitocina vă face să tânjiți după contact fizic cu prietenii și familia. Vă mărește empatia. Vă face chiar mai dispuși să-i ajutați și să-i sprijiniți pe cei de care vă pasă.

Unii chiar au sugerat că ar trebui să inhalăm oxitocina ca să devenim mai înțelegători și mai afectuoși. Ce nu înţeleg mulţi despre oxitocină e că e un hormon al stresului.

Glanda pituitară o produce ca parte a răspunsului la stres, în aceeași măsură în care adrenalina vă face inima să bată cu putere. Când oxitocina se eliberează la stres, vă motivează să căutați sprijin.

Răspunsul vostru biologic la stres vă determină să spuneți cuiva cum vă simțiți în loc să vă reprimați trăirile. Răspunsul vostru la stres vrea să se asigure că observați când altcineva din viața voastră se luptă, astfel încât să vă ajutați unul pe celălalt.

Când viața e dificilă, răspunsul vostru la stres vrea ca voi să fiți înconjurați de oameni cărora să le pese de voi.

Cunoscând această latură a stresului cum poţi deveni mai sănătos? Oxitocina nu acționează doar asupra creierului.

Acționează și asupra organismului, unul dintre rolurile sale principale fiind să protejeze sistemul cardiovascular de efectele stresului.

E un anti-inflamator natural. Ajută și vasele sanguine să stea relaxate în timpul stresului.

Dar efectul important e cel asupra inimii. Inima are receptori pentru acest hormon, iar oxitocina ajută celulele inimii să se regenereze și să se vindece de orice afecțiune provocată de stres.

Acest hormon vă face inima mai puternică, și toate aceste beneficii fizice datorate oxitocinei sunt intensificate de contactul social și de sprijinul social, așadar, când încercați să comunicați cu alții care sunt stresați, fie pentru a cere ajutor, fie pentru a ajuta pe altcineva, eliberați mai mult din acest hormon, răspunsul vostru la stres devine mai sănătos, și, de fapt, vă reveniți mai repede de pe urma stresului.

Cercetările efectuate timp de 8 ani de zile de renumiți cardiologi au dus la identificarea a două tipuri de personalități: personalitățile de tip A cu un nivel ridicat de stres și risc înalt de infarct miocardic și personalitățile de tip B cu un nivel de stres mai redus și cu risc mai scăzut de infarct miocardic.
Personalitățile de tip A sunt caracterizate în principal prin: nerăbdare, expresie tensionată a feței, nemulțumire față de postul actual și dorința de a avansa, competiție la lucru, jocuri si sporturi, certuri frecvente, vorbire rapidă și cu tonul ridicat, grăbirea sau întreruperea interlocutorului.

 

Personalitățile de tip B sunt mai calme, zâmbesc mai mult, evită situațiile de competiție, se ceartă foarte rar, sunt mulțumite de situația lor, folosesc un ton scăzut și uniform, își ascultă interlocutorul cu atenție și asteaptă pentru a răspunde.

Oamenii care și-au petrecut timpul având grijă de alții nu au arătat nicio creștere a riscului de a muri din cauza stresului. Zero.

A-ți păsa de cineva a creat antidotul. Așa că vedem încă o dată că efectele dăunătoare ale stresului asupra sănătății nu sunt inevitabile. Modul în care gândiți și acționați poate schimba experiența stresului.

Când alegeți să percepeți răspunsul vostru la stres ca folositor, creați biologia curajului. Când alegeți să comunicați în condiții de stres vă creşteţi capacitatea de adaptare.

Stresul ne oferă acces la inimile noastre. Inima înțelegătoare care găseşte bucurie și sens în comunicarea cu alții și inima fizică ce bate cu putere, lucrând din greu să vă dea putere și energie, şi când priviţi astfel stresul, nu doar vă descurcaţi mai bine la stres, ci faceți o declarație profundă: afirmaţi că puteți avea încredere în voi ca să faceți față provocărilor, și vă amintiți că nu trebuie să faceți asta de unul singur.

Concluzie

Stresul, conform dex, este un termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu.

Practic, din această definiție, înțelegem că stresul este bun, în sensul că este o reacție de alarmă a organismului. Însă, cum vedem și mai departe, cauzează uneori îmbolnăviri. Se întâmplă acest lucru atunci când este prea mult.

Înainte de final, gândiți-vă la cine sunteți astăzi. Ce fel de om, ce fel de abilități dețineți? Ce calități aveți? Ce convingeri aveți?

Veți observa cu ușurință că mare parte din ceea ce suntem astăzi este datorat în mare măsură problemelor prin care am trecut. Spuneam și la început că este inevitabil să nu avem de-a face cu probleme.

Acestea sunt sursa a ceea ce vom deveni. Dacă tot avem probleme, dacă tot acestea ne vor ajuta în viitor, de ce să nu găsim o cale prin care să le rezolvăm inteligent.

Resurse

De la stres la succes in 40 de zile-Alexander Loyd

Stresul. Cum Se Naste Si Cum Se Vindeca – Simeon Kraiopoulos

Parenting fara stres in 12 pasi-Christiane Kutik

Stresul: tehnici de supravieţuire – Geoff Thompson

Tags

Bioenergoterapeut

In urma experiențelor paranormale trăite de-a lungul vieții am scris cinci cărti: Mesagerii Luminii, Alternanța, Dimensiunea IV, Bioenergia-Terapie blândă și Miriam. Abonează-te

Articole similare

1 thought on “Cum să Faci din Stres un Prieten: Metode Inovatoare pentru a Scăpa de Stres”

  1. Foarte interesanta tema articolului!
    Cred ca este important momentul in care se constientizeaza starea de stress – este primul pas in detasarea fata de cauza care l-a provocat. Iar aceasta detasare poate fi realizata in multiple si particulare metode, in functie de capacitatea fiecaruia de a-si mobiliza trairile si a le reconsidera in sensul propriului confort emotional.
    Ideea de prietenie cu stresul poate fi un exemplu constructiv in ceea ce priveste anihilarea tuturor starilor generatoare de ganduri/proiectii diferite de cele pozitive.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*