Cele 3 Virtuți care Aparțin Conținutului: Credința, Iubirea și Speranța
Spiritualitate

Cele 3 Virtuți care Aparțin Conținutului: Credința, Iubirea și Speranța

Am spus de nenumărate ori că tot ceea ce ne imaginăm se creează instantaneu în planul subtil și, dacă vom insista în dorințele noastre cu credința, iubirea și speranța la cote maxime, aceste realizări care nu există deocamdată decât în lumea invizibilă, vor coborî încet în planul fizic, iar atunci, fie că sunt de bine sau de rău, dorințele noastre se vor concretiza, nimic neputându-se opune materializării lor.

Totul nefiind decât răbdare și perseverență.

Pentru cei ce se îndoiesc vin și le spun că atunci când ne rugăm Tatălui Ceresc, Fiului sau Sfântului Duh fără temeri și îndoieli, toată Lumina Cerească este pregătită să ne ajute, în timpul și după Planul Lor.

Nu trebuie decât să continuăm să facem acest exercițiu și într-o zi ceea ce ne-am dorit se va împlini, iar noi vom fi cu adevărat fericiți.

Cele 3 Virtuți care Aparțin Conținutului: Credința, Iubirea și Speranța

 

Credința, iubirea și speranța sunt cele trei virtuți care aparțin conținutului, sensului și formei.

Virtutea #1. Credința

Credinţa în Dumnezeu include credinţa în timpul şi sincronizarea lui Dumnezeu. –  Neal A. Maxwell

Forța aceasta numită credință și care aparține conținutului influențează plămânii. Dacă dorim să ne umplem de energie, să trăim viața în împlinire și să respirăm emanații astrale, trebuie să o cultivăm. Credința este și vine din noi.

Pentru cei ce se îndoiesc vin și le spun că atunci când ne rugăm Tatălui Ceresc, Fiului sau Sfântului Duh fără temeri și îndoieli, toată Lumina Cerească este pregătită să ne ajute, în timpul și după Planul Lor.

Învățăturile Domnului Iisus, Fiul lui Dumnezeu, ne călăuzesc spre cunoașterea Adevărului a ceea ce noi suntem, de unde venim și spre ce ne îndreptăm. El ca Dumnezeu-Om S-a născut dintr-un Arhanghel și din Dumnezeu Tatăl Ceresc Atotputernic. Noi credem în Dumnezeu și vom trăi veșnic prin spirit, iar voi alegeți ce veți face.

bs_display06

Marea majoritate a oamenilor trăiesc subconștient, deși ei cred că trăiesc conștient. Atunci când oamenii își ridică cunoașterea la pragul cunoașterii Adevărului abia atunci pot spune că trăiesc conștient. Aceste învățături, odată însușite, acolo vă vor duce.

Fiecare ființă omenească are puterea de a se căi și de a ierta. Făcând acestea, firele întunericului vor fi rupte, iar vălurile lui vor dispărea. Toți cei ce vor ridica vălul de întuneric se cred mai presus de Dumnezeu și așa vor cădea.

Toate aceste spirite căzute trăiesc în lumea materială și pot face parte din ea. Pot intra în gândurile și în mințile voastre, dacă nu trăiți conștient în Adevăr. Așa se nasc ceea ce tot voi numiți demoni, adică forma răului din voi.

Ei nu există altfel. Însă dacă veți ajunge să trăiți în Adevăr, acele forme întunecate nu vă pot urma. Ele nu pot păși în Lumină, flacăra sa le va arde și vor dispărea.

Datorită întunecimii și prejudecăților, Creștinismul, această doctrină a vieții, iubirii, milosteniei, toleranței și compasiunii, a suferit teribil, adică a fost la fel de torturată precum Mântuitorul și acele ființe nevinovate care au căzut pradă ignoranței și nelegiuirii unor așa-ziși „slujitori ai Domnului” de-a lungul acestor secole, exponenții răului, pentru că ei nu pot fi numiți altfel, și-au alimentat sufletele negre închinându-se la Dumnezeu și slujindu-l pe Satan.

Dar Dimensiunea IV a reînviat Lumina Lumii în sufletele tuturor acelora ce-L știu pe Dumnezeu Fiul; ce-L știu iubi și cinsti pe Dumnezeul-Duh.

Nu peste mult timp, de această dată nu vor mai trece secole, Biserica Creștină se va uni, așa cum a fost la naștere, iar popoarele Lumii vor avea posibilitatea să-L cunoască și să-l înțeleagă pe Dumnezeu Tatăl, prin Fiul și prin Duhul Sfânt.

Virtutea #2. Iubirea

Să dărui totul, să sacrifici totul fără speranță de răsplată; asta înseamnă iubire. – Albert Camus

Pentru ca viața noastră să aibă un sens mai larg și mai profund, iubirea este aceea care trebuie să ne alimenteze ființa. Fără iubire existența noastră își pierde sensul, în ciuda cuceririlor pe care le putem acumula sau a tuturor cunoștințelor dobândite.

Iubirea este legată de creier și inimă, iar acela care dorește să dețină adevărata inteligență, trebuie să învețe să iubească.

Câte persoane din această lume au ajuns în stadiul în care și-au spus: -„Am tot ce-mi trebuie, dar nu sunt fericit.” De ce credeți că au ajuns la această concluzie? Simplu: aveau totul, mai puțin esențialul, adică gustul de a trăi care nu le putea fi oferit de nimeni și de niciunul dintre avantajele pe care le dețineau.

Fiecare dintre aceștia trebuiau să înțeleagă necesitatea unei schimbări în interiorul propriu, care să-i permită să caute ceea ce are nevoie pentru a fi fericit.

Atunci când ești în stare să-ți găsești fericirea în tine însuți, vei fi puternic în orice împrejurare. În cele mai grele condiții se poate comunica cu Entitățile Superioare și vei fi copleșit de iubirea, adică Lumina acestora.

speranța

Atunci se va înțelege (eu, tu, el, noi, voi, ei) că ceea ce se numește cauza fericirii omului se află în interiorul lui și nimic și nimeni nu îl va putea lipsi de ea.

În momentul în care lucrurile vor fi văzute în această manieră, pentru oameni va sosi începutul libertății, al sinelui, al nemuririi, al veșniciei.

De foarte multe ori am auzit vorbindu-se de faptul că poți fi fericit numai atunci când ești iubit. Desigur cei ce afirmau nu excludeau posibilitatea de a iubi și ei acolo cât o fărâmă, dar important era să primească ei iubirea în chip condiționat.

Motivul sau dovada: de ce suferă atât atunci când descoperă că persoana iubită nu le răspunde așa cum își doresc ei? Ca să fie fericiți, aceștia așteaptă ca iubirea să le vină din exterior.

Dacă nu vine sau  nu mai există, ei se simt frustrați, ei nu cred în propriile forțe, în propria putere de a  iubi, ei nu au nevoie ca iubirea să le fie oferită de cineva din afara lor.

Realmente, pentru a găsi pacea și bucuria, nu trebuie așteptat ca iubirea să o nutrească doar alții pentru ei și în locul lor, ci să se hotărască să nu mai conteze decât pe adevărata lor iubire, fiindcă în ei se află sursa iubirii, sursă inepuizabilă care îi poate face fericiți.

Dacă cineva caută fericirea fără să iubească, nu o va găsi niciodată. Dacă va aștepta să fie mai întâi fericit și mai apoi să iubească, perioada de așteptare va fi foarte lungă cu riscul de a nu se termina nicicând.

Cine așteaptă să cunoască succesul înainte de a deveni generos și plin de iubire, va sfârși dezamăgit și frustrat.

Nu este posibilă fericirea fără iubire, nu există succes, sănătate, pace interioară sau libertate fără iubire.

Virtutea #3. Speranța

“Speranța este un vis cu ochii deschiși.” – Tudor Arghezi

Speranța este legată de formă, iar forma este aceea care pregătește conținutul și dă sensul. Când speranța este puternică, ea acționează asupra corpului fizic și influențează favorabil stomacul și sistemul digestiv, iar atunci când este slabă, cele două sunt afectate, iar frumusețea corpului în egală măsură.

De multe ori oamenii nu înțeleg că încercările vieții ne întăresc, că nu este suficient să trăim numai în rugăciune, în contemplare, în uniunea Luminii, trebuie ca aceste stări de conștiință să se prelungească, să se solidifice și pentru aceasta ele au nevoie să fie supuse încercărilor vieții. Așa vor deveni suflete puternice, pentru că tot ceea ce întărește cu adevărat un caracter sunt greutățile, obstacolele, limitările.

Din acest motiv nu trebuie să ne înșelăm, crezând că ne găsim la adăpost de necazuri fiindcă am trăit momente sublime cu Cerul și mai mult decât atât am avut senzația că am înțeles și chiar stăpânit totul.

Concluzia este că nu vom beneficia de niciun fel de scutire, ba dimpotrivă, mulțumită acestor frământări, noile forme sau structuri create în noi de aceste stări Divine se vor întări.

iubirea

Dacă dorim să fim mereu demni de stimă, trebuie, orice s-ar întâmpla, să ne aflăm la înălțimea situației chiar și atunci când ni se fac reproșuri, când suntem blamați și umiliți, când ceilalți ne împroașcă cu noroi, deoarece în realitate nu putem fi nici atinși, nici murdăriți.

Noi înșine avem puterea de a ne murdări, numai noi, nimeni altcineva. Dacă noi nu ne compromitem, nimeni nu ne poate înjosi.

Dacă vom fi mereu legați de TOT, ocupați numai să nu încălcăm Legile Lui și să-i împlinim voința, atunci orice s-ar face sau s-ar spune împotriva noastră ne va face și mai mari și mai luminoși, fiindcă nu noi oamenii suntem cei mai puternici, Dumnezeu este acela, iar cine este atacat pe nedrept se va bucura de protecția Lui și va fi un om fericit.

Când vom fi cu adevărat posesorii celor trei virtuți:- credința legată de conținut;- iubirea de sens;- speranța de formă; ne vom numi- oameni fericiți.

O mulțime de oameni se plâng că le lipsește ceva, dar încă nu știu ce, iar pentru a descoperi ce anume se grăbesc să facă achiziții materiale, călătorii, să-și schimbe profesia sau iubitul, să divorțeze fără motiv, să încerce substanțe interzise sau să facă lucruri interzise, să aducă schimbări în înfățișare, să acceadă în cercuri considerate „sus-puse” etc., neluând în calcul faptul că ceea ce le lipsește s-ar putea să fie de domeniul sufletului și al spiritului.

Oricum ei nu au decât o idee vagă despre cele două, încercând mereu să-și satisfacă corpul, inima sau intelectul, numai că hrana corpului, a inimii sau a intelectului nu va putea niciodată îndestula sufletul și spiritul.

Sufletul, cât și spiritul sunt avide de infinit și de veșnicie, iar atât timp cât oamenii nu vor ști să le dăruiască, sufletului infinitul și spiritului nemurirea, în adâncul ființei lor se vor simți mereu nesatisfăcuți, goi,  în căutare de ceva.

Când vor învăța ce înseamnă acele daruri, vor găsi drumul spre fericire.

Concluzie

Dacă posedăm cele trei virtuți: credința, iubirea și speranța atunci vom fi cu adevărat fericiți.

Fericiți vor fi aceia ce vor putea citi secretele morții și ale vieții în acest ciclu al vegetației, transformării și nemuririi.

Fie ca măcar o dată în viață, în extraordinarul acestui proces deosebit,  să conștientizăm ce suntem  noi, pentru că atunci vom deveni pe veșnicie fericiți.

Fericirea, credința, iubirea și speranța nu se cumpără, nu se împrumută, nu se fabrică, nu se găsește, nu se caută, doar se simte…și se trăiește.

Tags

Bioenergoterapeut

In urma experiențelor paranormale trăite de-a lungul vieții am scris cinci cărti: Mesagerii Luminii, Alternanța, Dimensiunea IV, Bioenergia-Terapie blândă și Miriam. Abonează-te

Articole similare

1 thought on “Cele 3 Virtuți care Aparțin Conținutului: Credința, Iubirea și Speranța”

  1. Binevenit este acest articol – un rezumat a ceea ce ne readuce pe drumul cel drept – Credinta, Iubirea, Speranta; esentialul care trebuie exersat pana va fi simtit ceea ce realmente este: Normalitatea noastra, ca oameni, si dincolo de noi.
    In aceeasi masura Adevarul construieste întru Normalitatea amintita – el da si conştienţa propriei existente – cum mentioneaza articolul;

    CRED ca atunci cand ADEVARUL ocupa primul loc in toate intentiile noastre, putem elimina majoritatea din aprecierile si rationamentele care nu au ca si finalitate Credinta/Iubirea/Speranta.
    Consider ca Adevarul face diferenta a TOT; este o unitate care masoara si intotdeauna are ca rezultat Totul sau nimic. Daca exista si momente in care traim Credinta, Iubirea, Speranta la diferite intensitati, Adevarul – nu-l putem trai intr-un mod variabil: Adevarul este unic, independent de noi si exista intotdeauna acolo unde intalnim Credinta, Iubirea si Speranta!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

*