[dropcap]Ș[/dropcap]tiți care este criteriul dupã care poate fi recunoscutã iubirea necondiționată?
Este Bucuria.  Când iubești cu adevãrat ești fericit. Te simți împlinit și nu mai ai nevoie de nimic.
În primul rând, nu ai nevoie sã primești ceva în schimb pentru iubirea ta. 
Nu ai nevoie de cineva care sã te iubeascã! Tu nu iubești pentru a primi la schimb iubirea celuilalt.
Iubești pentru cã a iubi este ceva ce te face fericit. Iubirea realã existã doar atunci când nu mai ai nevoie de un alt om.
Nu ai nevoie ca celãlalt sã te aprecieze, sã te laude, sã-ți acorde timpul lui, sã te facã sã trãiesti clipe minunate. 
Aceasta nu este iubire.  Este un gen de afecțiune interesatã,  un fel de a avea sentimente pozitive pentru oameni care te ajutã sã-ți împlinești nevoile și dorințele personale.
Într-o exprimare deloc elegantã sau diplomatã, tu nu îi iubești pe oameni. Te folosești de ei pentru a-ți satisface nevoile.
Putem numi aceasta „iubire” în cazul în care convenim cã a iubi fãrã a aștepta nimic în schimb este ceva ce nu poate face parte din realitate. 
 
 A iubi necondiționat este o expresie a realitãții, pe când orice altã formã de „iubire” este iluzorie.

Realitatea, Sinele, Iubirea, Conștiența, Dumnezeu, Fericirea– acestea sunt reperele care aratã ceva ce, de fapt, nu poate fi cuprins în cuvinte, dar poate fi simțit, experimentat, trãit plenar.

Când iubești pentru a fi iubit sau când iubești pentru cã ești iubit, poți admite doar cu mare îngãduințã cã aceasta este iubire.

Însã acesta nu ar fi decât un fel de a ne fura singuri cãciula.

Iubirea interesatã, adicã amestecatã cu nevoi personale, fãrã sã îți dai seama, stirbește libertatea celuilalt.

Dacã am nevoie de ceva de la tine pentru a fi fericit, dacã fericirea mea depinde de tine, te voi manipula, adesea inconștient.

Ori, acolo unde manipularea crește, libertatea scade.

Relațiile de cuplu, sunt pline de manipulãri și contramanipulãri, strãduințe inconștiente de a obține afecțiunea, grija sau banii celuilalt și frustrãrile corespunzãtoare eșecului acestor eforturi.

Iubirea realã dãruiește și uitã.

Crezi in iubirea necondiționată?

O perspectivă sănatoasă când vine vorba de iubire, este cea a unei iubiri libere, neconstrânse, necondiționate, asupra căreia controlul îți aparține ție.

Pentru a iubi necondiționat, trebuie să căutăm în interiorul nostru cheia spre acest mecanism complex fără de care lumea nu ar putea exista.

Este iubire fără atașamente, fără așteptări, fără judecăți.

Sub toate formele ei, iubirea dă naștere unor senzații și trăiri umane neexperimentate prin intermediul altor sentimente pe care ființa umană în ansamblul și complexitatea ei le poate experimenta.

Am învăţat iubirea condiţionată de la nişte oameni a caror iubire pentru noi a fost compromisă de către propria noastră vină şi frică.

Ei ne-au fost modele. Nu trebuie să ne ruşinăm de acest lucru, ci numai să fim conştienți de el. Încă de când eram mici, am fost condiţionați să ne prețuim doar atunci când oamenii reacţionau pozitiv faţă de noi.

Am învăţat că valoarea noastră era stabilită în exterior. Aceasta a fost eroarea fundamentală ce s-a perpetuat de-a lungul vieţii noastre.

Nici experiența părinţilor şi nici cea a noastră  nu a fost diferită. Noi toţi trebuie să ne vindecăm de aceleași răni.

Toate abuzurile şi erorile trebuie conştientizate, iar emotia ataşată lor trebuie eliberată.

Aceasta este calea prin care toate fiinţele rănite trec de la experiența iubirii condiţionate la experienţa iubirii fără condiții.

În cadrul procesului vindecării învățăm să ne oferim nouă înșine iubirea necondiţionată pe care nu am primit-o niciodată de la parinții noștrii biologici, în acest proces suntem „născuți din nou” şi înfiați din nou.

Dar nu de alte figuri autoritare, ci de însăși Sursa Iubirii dinăuntrul nostru.

Când vom învăța să dăruim iubire ființei lăuntrice rănite,  începem să ne schimbăm complet convingerea că valoarea de sine trebuie să se bazeze pe modul în care alții reacționează faţă de noi.

Încetul cu încetul ne antrenăm să ne preţuimi aşa cum suntem- aici şi acum – fără condiţii.

Nimeni altcineva nu poate face asta pentru noi. Oamenii ne pot susţine şi încuraja, dar nimeni nu ne poate învăţa cum să ne iubim pe noi înșine.

Aceasta este lucrarea fiecărui suflet individual. Fiecare suflet vine în experienţa fizică, dornic să se confrunte cu aceste probleme ale valorii de sine.

Este absolut esenţial ca aceste condiţii să fie modificate total. Dacă sufletul părăseşte lumea fizică, crezând că este victima experienţei sale de aici, el va fi tras din nou înapoi pentru a se dezvăţa de această convingere.

Însa dacă sufletul se trezeşte la adevărul că valoarea sa nu este dependentă de nimic şi de nimeni în afara minţii și experienței sale, se va instala în Sursa Iubirii şi se va trezi din visul batjocurii.

A ne trezi din batjocură înseamnă a respinge iluzia că nu suntem vrednici de a fi iubiți aşa cum suntem.

Noi demonstrăm iubire prin faptul că nei-o dăm nouă înșine în mod necondiţionat.

Iar pe masură ce o facem, îi atragem în viaţa noastră pe alţii care sunt capabili să ne iubească fără condiţii.

Încercarea de a găsi iubire în afara noastră eşuează mereu, pentru că nu putem primi de la altul ceva ce tu nu ne-am dat nouă înșine.

Când ne privăm de iubire, îi atragem în viaţa nostră pe alții care fac acelaşi lucru.

Experienţa iubirii necondiţionate începe în inima noastră, nu în inima altcuiva.

Să nu condiţionăm capacitatea de a ne iubi pe noi înșine de capacitatea altcuiva de a ne iubi. Să nu ne punem încrederea în condiţiile impuse iubirii sau în forma în care ea se prezintă.

Iubirea reală nu se schimbă. Ea există independent de forma prin care se exprimă.

Sursa acestei Iubiri eterne, omniprezente, lipsite de formă, este înăuntrul nostru.

Acolo trebuie să ne punem  încrederea, căci această Iubire este mai certă decât orice vom  cunoaşte vreodată.

Și, atunci când Ea este ferm aşezată în inima noastră, nu vom mai avea nevoie să căutăm fericirea în afara noastră.

În viaţa noastră, oamenii vor veni şi vor pleca. Unii se vor purta frumos cu noi. Alţii se vor purta urât.

Vom accepta iubirea care ni se oferă şi vom privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un strigăt de ajutor al cuiva care suferă.

Îi vom încuraja pe altii să găsească şi ei Sursa Iubirii înăuntru – aşa cum am făcut și noi – ştiind prea bine că nu le putem rezolva micile probleme.

Tragedia vieţii lor nu poate fi abordată decât prin bunăvoința lor de a privi în propriile lor inimi şi minţi.

Cel ce iubeşte fără condiţii nu impune limite nici propriei sale libertăţi, nici libertăţii altcuiva.

El nu încearcă să-și păstreze iubirea,  pentru că, a încerca să o păstrezi, înseamnă a o pierde.

Iubirea e un dar ce trebuie oferit încontinuu, în funcţie de fiecare situaţie în parte. Iar cel ce dăruieşte ştie întotdeauna când şi cui să dea darul.

 

 Citate despre iubirea necondiționată

Când iubirea există, depinde de tine dacă poţi să o primeşti sau nu. Numai când nu există iubire poate celălalt să o dea sau să o reţină de la tine. Cu iubirea, cu compasiunea, nu există diviziune între divin şi non-divin. Iubirea este divină. Dumnezeu este iubire. Osho

Iubirea adevărată, mare, necondiţionată, e taina tuturor fericirilor pământeşti şi cereşti. Numai iubirea apropie pe om de Dumnezeu. Liviu Rebreanu

Iubirea este o stare existenţailă şi în acea stare, „Eul”, cu identificările sale, cu anxietăţile, şi posesiunile sale este absent. Iubirea nu poate exista, atât timp cât activităţile sinelui, ale „Eului”, indiferent dacă sunt conştiente sau nu, vor continua să existe. Krishnamurti

 

Rugăciune pentru iubirea necondiționată

Tată Ceresc revarsă peste mine acum şi aici iubirea pură şi infinită. Revarsă peste mine iubirea necondiţionată şi îndrumă-mă în calea ei.

Aminteşte-mi mereu să nu uit cine sunt şi ce fac aici.

Aminteşte-mi mereu să iubesc necondiţionat pe oricine îmi apare în cale.

Aminteşte-mi mereu să fiu pur/pură în tot ceea ce fac, spun şi gândesc şi să fiu echilibrat/echilibrată în fiecare secundă.

Dă-mi puterea de a fi conştient/conştientă în fiecare secundă şi de a trăi în prezent. Ajută-mă să fiu bunătate, dăruire, lumină, pace şi iubire.

Eu, acum şi aici aleg să fiu IUBIRE.  Aleg să găndesc cu inima.

Aleg iubirea din toată fiinţa mea şi ştiu unde să o găsesc. În interiorul meu.

Aleg să văd toţi oamenii la fel, fiindcă nu există superioritate iar dacă se întâmplă ca cineva să mă ajute şi să mă trezească mai tare, să pot să îl iubesc la fel ca pe toţi ceilalţi.

Fiindcă, Doamne, tu eşti în tot ce există şi prin tine îmi vorbesc lucrurile, întâmplările, oamenii.

Fiecare dintre cei din jur sunt oglinda mea iar eu îţi mulţumesc astăzi şi întotdeauna pentru toată dragostea, experienţele şi iubirea pe care le-ai revărsat asupra mea pentru binele meu cel mai înalt.

Aleg astăzi să merg pe drumul meu şi sunt foarte recunoscător/recunăscătoare pentru tot ce există.

Mulţumesc şi Te iubesc.

Concluzie

Există două tipuri de Iubire: iubirea condiționată și iubirea necondiționată.

Puține suflete sunt capabile să exprime iubirea necondiționată, dar pentru acele suflete ce o dăruiesc, și pentru cei ce o primesc, aceasta este cu adevărat iubirea în forma cea mai inalta.

Gindiți-vă la modul în care iubiți. Este o iubire necondiționată? Ce așteptati de la această iubire?

Daca asteptați ceva în schimb, atunci ea nu este necondiționată.

Odată ce două suflete pot fi legate de o iubire necondiționată, atunci și doar atunci, Divinul este pus in acțiune.

Iar sufletele Îl cunosc cu adevărat pe Dumnezeu (Divinitatea).

Cum condiționați iubirea voastră? Ce așteptări aveți de la partener, de la copil, de la prieteni, părinți sau asociați?

Dacă aveți un răspuns la aceste intrebări, atunci iubirea voastră nu este necondiționată!